Despre ferestrele mele

   

    Am locuit o perioada dupa hotarele tarisoarei noastre, intr-un stat european cu clima mediteraniana. Intrasem in ritmul lor de viata si ma simteam atit de bine, de parca locuisem acolo toata viata. Cu frumosul ne adaptam foarte repede! Imi placeau constructiile lor si modul lor de a compensa lipsa parcurilor in orase - toate curtile blocurilor erau inverzite in fel si chip ca sa arate cit mai verde posibil. Dar cel mai mult imi intrasera in inima geamurile lor mari, care mai degraba erau usi pentru noi, cei crescuti in URSS. Atat de luminoase si atit de diferite decit ceea ce stiam noi despre notiunea de fereastra.

Imi ziceam ca daca revin in Moldova - imi fac o casa cu geamuri mari. Si am revenit. Sa-mi fac o casa nu era inca posibil, deci am luat un apartament mic. Am stricat din pereti cit a fost permis ca sa-mi fac geamuri mai mari, dar in final - mai mult decit atit nu se poate! Am ramas nesatisfacut si cu geamuri traditionale...

Iata cum arata, oricum apartamentul e luminos, cu asta ma linistesc. Dar in continuare visez la casa mea cu ferestrele cit usa!

 Si ma bucur mult ca in acesti ani de cind am revenit acasa s-au schimbat atit de multe la noi, tendinta noastra de europenizare a facut sa se modernizeze incetul cu incetul toate domeniile. Avem cladiri hi-tech, cu peretii din sticla, avem Europa noastra acasa. Dar nu inteleg de ce totusi la noi se faceau ferestrele mici... Ca sa nu pierdem caldura sau ca sa nu vedem si sa nu auzim ce se intimpla in jur...

   Va urma...